Înainte de sezonul tusei și strănutului, există câteva modalități eficiente de a rămâne sănătos, potrivit unui imunolog.
Vitamina C nu te va ajuta /colaj My, foto depositphotos.com
Când vine vorba de sănătate, tuturor ne plac soluțiile rapide. Unii întind mâna după o tabletă de vitamina C sau un pahar de suc de portocale pentru a „stimula imunitatea”. Alții preferă o lingură de miere pentru o durere în gât. Din păcate, însă, nu este atât de ușor să te protejezi de virușii de iarnă.
Profesorul Daniel Davies știe acest lucru la prima mână. În calitate de șef al Departamentului de Științe Biologice și profesor de imunologie la Imperial College London, acesta studiază sistemul imunitar de 25 de ani. În laboratorul său, el utilizează microscoape de înaltă precizie pentru a observa modul în care celulele imunitare răspund la diferite stresuri, în scopul de a dezvolta noi medicamente. El a explicat care sunt miturile modei „imunitare” care merită ocolite în această iarnă – și ce ajută cu adevărat, scrie The Telegraph.
Mit: O mulțime de vitamina C și suc de portocale vă vor salva de la răceală
Davis explică faptul că vitamina C nu are niciun efect asupra faptului dacă vă îmbolnăviți sau nu. În mod interesant, popularitatea vitaminei C ca „stimulent al imunității” se datorează unui singur om.
Linus Pauling a fost laureat al Premiului Nobel, un om de știință renumit care a adus contribuții uriașe în domeniul chimiei și care s-a dedicat ulterior mișcării antinucleare. Folosindu-se de autoritatea sa, el a publicat în 1970 cartea Vitamin C and the Common Cold, care a devenit imediat un bestseller. În această carte, el susținea că vitamina C poate preveni răcelile și chiar vindeca cancerul în doze mari.
În realitate, el a ales cu grijă datele convenabile și s-a bazat pe cazuri anecdotice. Dar reputația sa a jucat un rol – și chiar și 50 de ani mai târziu, credința în vitamina C miraculoasă este încă vie. „Datele arată că cei care iau în mod regulat doze mari de vitamina C se recuperează de la o răceală cu doar 8 % mai repede. Dacă răceala durează câteva zile, s-ar putea să vă simțiți mai bine cu câteva ore mai devreme”, notează Davis. Așadar, beneficiul este minim – și totuși corelația este slabă: la urma urmei, persoanele preocupate de sănătate tind să supravegheze și alte aspecte ale vieții.
Ce ajută cu adevărat: vitaminele D și A
Există două vitamine ale căror efecte asupra imunității sunt dovedite științific – D și A. O analiză din 2020 în revista Nutrients a arătat o „legătură incontestabilă” între nivelurile de vitamina D și sănătatea sistemului imunitar. Deficitul său poate crește riscul de infecții și tulburări autoimune. Prin urmare, profesorul sfătuiește să urmați recomandările NHS-ului britanic și să li zilnic vitamina D în timpul iernii.
Vitamina D există sub două forme: D₂ – din plante și alimente îmbogățite, și D₃ – produsă în piele și prezentă în pește, ouă, produse lactate. Conform cercetărilor, D₃ este mai eficientă în creșterea nivelului sanguin al vitaminei.
Există, de asemenea, dovezi solide pentru beneficiile vitaminei A. Deficiența acesteia, de exemplu, este rară în Marea Britanie, dar rămâne o problemă gravă în multe țări. Principalele surse sunt brânza, ouăle, peștele gras, laptele și ficatul. Aportul zilnic al NHS este de 700mcg pentru bărbați și 600mcg pentru femei. În comparație, un ou fiert conține aproximativ 75 mcg de vitamina A, 100g de somon fiert conține 69 mcg și o lingură de ulei de pește conține 4080 mcg.
Mit: Iaurturile probiotice stimulează imunitatea
În prezent, iaurturile probiotice sunt promovate intens ca produse de sănătate, însă Davies îndeamnă la prudență. „Producătorii fac să pară că bacteriile din iaurt vor stimula sistemul imunitar, dar acest lucru nu a fost încă dovedit”, explică el. Deși se știe că flora intestinală influențează sistemul imunitar, mecanismele acestei legături nu sunt pe deplin cunoscute.
Într-una dintre cărțile sale, Davies descrie un studiu în care voluntarii au l bacterii vii Bifidobacterium infantis timp de opt săptămâni. Ca urmare, aceștia au avut o creștere a numărului de celule T, celulele albe din sânge responsabile de apărarea imunitară. Cu toate acestea, rămâne necunoscut dacă acest lucru i-a făcut mai rezistenți la infecții.
„Când vedeți pe raft un iaurt miraculos etichetat „stimulează imunitatea”, gândiți-vă cine promovează acest lucru și de ce, și ce este dovedit de fapt de cercetare”, afirmă profesorul.
Ce ajută cu adevărat: combaterea stresului
Majoritatea oamenilor de știință sunt de acord că cel mai bun mod de a stimula imunitatea este de a reduce stresul cronic. Atunci când organismul se simte amenințat, se activează răspunsul „luptă sau fugi”: glandele suprarenale produc cortizol și adrenalină. Acești hormoni pregătesc organismul pentru acțiune, dar suprimă, de asemenea, activitatea imunitară – deoarece dacă fugiți de pericol, combaterea infecțiilor nu este o prioritate.
Cu toate acestea, dacă stresul este constant, nivelurile de cortizol rămân ridicate, ceea ce slăbește apărarea imunitară. Un studiu publicat în 2024 în Journal of Clinical Medicine a constatat că stresul cronic compromite grav sistemul imunitar, crescând riscul de infecții, boli autoimune și cardiovasculare.
Prin urmare, odihna, mersul pe jos, socializarea și hobby-urile nu sunt luxuri, ci prevenirea bolilor.
Mit: Ceaiurile din plante și mierea întăresc imunitatea
O ceașcă de ceai poate fi liniștitoare și o lingură de miere vă poate calma gâtul, dar nu există un consens științific cu privire la beneficiile lor imunitare. „Este imposibil să testați acest lucru în mod fiabil. La urma urmei, nu poți infecta în mod etic oamenii cu un virus și apoi să dai miere la jumătate dintre ei și să te uiți la rezultate”, a observat Davies.
Totuși, asta nu înseamnă că nu ar trebui să le consumați – dacă ceaiul de plante sau mierea vă fac să vă simțiți mai treaz iarna sau vă oferă ușurare, nu este nevoie să renunțați la ele. Studiile arată că mierea poate calma tusea, iar o analiză din revista Herbal Medicine: Biomolecular and Clinical Aspects leagă ceaiurile de plante de susținerea funcției imunitare prin proprietățile lor antiinflamatorii.
Ce ajută cu adevărat: somnul și exercițiile fizice moderate
Un somn adecvat este una dintre cele mai importante condiții pentru un sistem imunitar puternic. În cadrul unui studiu în care participanții au fost vaccinați, persoanele cu un somn normal au produs mai mulți anticorpi decât cei al căror somn a fost perturbat.
Exercițiile fizice moderate funcționează și ele: mersul pe jos, înotul, ciclismul, tenisul. Un studiu realizat în China a arătat că cei care fac mișcare de peste 3 ori pe săptămână sunt cu 26% mai puțin predispuși să răcească.
Cu toate acestea, exercițiile fizice excesive (maratoane, Ironman) pot, dimpotrivă, să slăbească sistemul imunitar din cauza stresului. Cheia este echilibrul.
Cum funcționează sistemul imunitar
„Dacă vă li celulele imunitare și le amestecați cu celule canceroase, puteți vedea la microscop cum le distrug. Dar adăugați cortizol și celulele își pierd eficiența”, explică Davis.
Oamenii de știință sunt de acord: stresul, somnul, vârsta și greutatea afectează imunitatea, dar suplimentele și „stimulentele imunitare” sunt departe de a fi o realitate. În plus, însăși expresia „stimulare a imunității” este înșelătoare. Sistemul imunitar nu trebuie să fie „mai puternic” – el trebuie să fie echilibrat. Dacă își depășește limitele, începe să își atace propriile țesuturi – și apar alergiile și bolile autoimune.
Prin urmare, cel mai important lucru nu este să „întăriți” sistemul imunitar, ci să îl mențineți echilibrat.
Anterior, My a relatat ce să mănânci pentru a scădea tensiunea arterială. Persoanele cu tensiune arterială ridicată au un risc crescut de boli de inimă și accident vascular cerebral, așa că ar trebui să știe despre aceste patru legume. În plus, am povestit și despre produsele care au mai mult calciu decât laptele.
